Proiectul prin care Tinutul Secuiesc devine regiune autonoma cu personalitate juridica in Romania a trecut, tacit, de Camera Deputatilor. Conform initiativei legislative, limbile maghiara si romana vor fi folosite in institutiile publice de cetatenii domiciliati in Tinut.
Guvernul nu sustine adoptarea masurii legislative. De asemenea, a primit avize negative de la Consiliul Economic si Social (CES) si de la Consiliul Legislativ. Comisiile de specialitate din Camera Deputatilor s-au exprimat impotriva adoptarii.
Deputatii Comisiei de Administratie semnaleaza ca proiectul nu tine seama de dispozitiile din chiar debutul Legii fundamentale a statului, potrivit carora ”Romania este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil ”.
“Statul unitar constituie o singura formatiune statala, este el insusi, si numai el, subiect de drept international, presupune o unica ordine juridica bazata pe o singura Constitutie si un singur sistem de organizare prin care se exercita cele trei puteri fundamentale – legislativa, executiva si judecatoreasca, populatia sa avand o singura cetatenie. Legiuitorul constituant a stabilit ca Romania este nu doar un stat unitar, ci si indivizibil, in sensul ca el nu poate fi segmentat, nu poate face obiectul unei divizari, totale sau partiale, cu regimuri juridice diferite”, arata raportul de respingere al Comisiei.
Termenul pana la care trebuia dezbatuta si votata initiativa, 25 martie, a trecut, iar parlamentarii au constatat adoptarea tacita in plenul de pe 23 aprilie.
Initiatori sunt deputatii UDMR Zsolt-Istvan Biro si József-György Kulcsar-Terza.
Ce prevede
Conform actului normativ, statutul de regiune autonoma a Tinutului Secuiesc poate fi desfiintat numai printr-un referendum organizat in Tinutul Secuiesc.
„Statutul de Autonomie al Tinutului Secuiesc, adoptat prin lege, se aproba prin referendum de catre cetatenii Tinutului Secuiesc”, arata proiectul de lege.
Initiatorii spun ca infiintarea regiunii autonome este o expresie a identitatii istorice a zonei si va asigura egalitatea de sanse a cetatenilor si protectia identitatii nationale maghiare.
„Ordinea administrativa a Tinutului Secuiesc se bazeaza pe conditiile geografice, economice, sociale si culturale, pe dezideratul istoric al populatiei acestuia privind asigurarea autonomiei. Aspiratia locuitorii regiunii la autonomie are ca obiectiv participarea democratica a cetatenilor la viata societatii, la dezvoltarea economico-sociala, la sprijinirea si ocrotirea realizarii intereselor teritoriale”, potrivit initiativei legislative a celor doi deputati UDMR.
Acestia sustin ca autonomia comunitatii este dreptul si capacitatea efectiva a colectivitatii majoritare autohtona a tinutului istoric de a dispune de prerogativele de autoadministrare si de unele prerogative de ordin statal, in scopul preluarii sub propria ei responsabilitate si in interesul intregii colectivitati, o parte importanta a problemelor de interes public, in conformitate cu principiul subsidiaritatii.
Prin urmare, Tinutul Secuiesc devine o regiune autonoma cu personalitate juridica in cadrul Romaniei.
„Competentele regiunii sunt stabilite prin prezentul statut al regiunii, de lege, sau de dreptul international. Competentele specifice ale regiunii nu pot fi puse in discutie sau limitate decat prin lege sau aplicand dreptul international. Regiunea are dreptul de decizie si de gestionare in domeniile care apartin competentelor sale specifice. Acest drept include adoptarea si exercitarea unei politici proprii regiunii. In limitele legii, este de dorit transferarea in competenta regiunii si a unor sarcini care apartin unor competente nationale. Regiunea trebuie sa dispuna de mijloacele necesare realizarii acestui scop”, conform proiectului de lege.
Initiatorii specifica faptul ca autonomia regiunii Tinutului Secuiesc nu afecteaza integritatea teritoriala si suveranitatea statului roman.
Cu respectarea principiului mentionat mai sus:
„- Competentele, in limitele prezentului statut pot fi delegate regiunii de catre alte nivele de administrare.
– Delegarea de competenta trebuie sa fie clar definita. Mijloacele materiale si financiare, care permit punerea in aplicare efectiva a acestor competente aditionale, trebuie sa fie asigurate in mod adecvat pe parcursul actului de imputernicire.
– Organele insarcinate cu punerea in aplicare a acestor competente trebuie sa se bucure, atat cat este posibil si in limitele legii, de libertatea de a-si adapta exercitarea acestora la conditiile specifice regiunii si la structurile sale organizatorice, cu o preocupare deosebita pentru eficacitate si conform doleantelor locuitorilor regiunii”, conform sursei citate.
Tinutul Secuiesc, compus din judetele Covasna, Harghita precum si „scaunul istoric Mures”
Regiunea autonoma va cuprinde, potrivit proiectului de lege actualele judete Covasna si Harghita, cat si scaunul istoric Mures care apartine judetului Mures. Scaunele sunt teritorii traditionale secuiesti.
„a) Scaunul Kćzdi (Kćzdiszćk), care cuprinde localitatile apartinatoare, avand resedinta la Targu Secuiesc (Kćzdivasarhely),
b) Scaunul Orbai (Orbaiszćk), care cuprinde localitatile apartinatoare, avand resedinta la Covasna (Kovźszna)
c) Scaunul Sepsi (Sepsiszćk), care cuprinde localitatile apartinatoare, avand resedinta la Sfantu Gheorghe (Sepsiszentgyôrgy)
d) Scaunul Ciuc (Csikszćk), care cuprinde localitatile apartinatoare, avand resedinta la Miercurea Ciuc (Csikszereda)
e) Scaunul Odorhei (Udvarhelyszćk), care cuprinde localitatile apartinatoare, avand resedinta la Odorheiu Secuiesc (Szćkelyudvarhely)
f) Scaunul Gheorgheni (Gyergyószćk), care cuprinde localitatile apartinatoare, avand resedinta la Gheorgheni (Gyergyószentmiklós)
g) Scaunul Mures (Marosszćk), care cuprinde localitatile apartinatoare, avand resedinta la Targu Mures (Marosvasarhely)
h) Scaunul Miclosoara-Bradut (Miklósvar-Bardoc) (Miklósvar-Bardocszćk), care cuprinde localitatile apartinatoare, avand resedinta la Baraolt (Barót)”, arata initiativa legislativa a deputatilor UDMR.
Citeste mai mult pe digi24.ro
