Președintele Klaus Iohannis a promulgat sâmbătă legea carantinei și izolării, a anunțat Administrația Prezidențială.
Din prevederile acestui act normativ reiese faptul că Guvernul, prin instituțiile abilitate, va avea din nou pârghii legale să blocheze externările persoanelor infectate cu COVID-19.
Legea privind carantina și izolarea persoanelor bolnave a fost adoptată joi seară de Senat, în calitate de cameră decizională. Raportul legii a fost modificat miercuri seara de senatorii juriști, care au adoptat mai multe amendamente.
Care sunt principalele prevederi din legea carantinei
Într-un comunicat emis sâmbătă, Administrația Prezidențială informează că ”președintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind promulgarea Legii privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic”.
Legea privind carantina și izolarea a fost adoptată joi seară de Senat, în calitate de cameră decizională. Raportul legii a fost modificat miercuri seara de senatorii juriști, care au adoptat mai multe amendamente.
După promulgare de sâmbătă, legea intră în vigoare la 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Modificările la proiectul Guvernului au trecut cu 115 pentru, 8 împotrivă şi 3 abtineri, un vot majoritar după o săptămână de tensiuni politice.
Ce se va întâmpla cu bolnavii de COVID din România
Legea promulgată de Klaus Iohannis în forma sa modificată de Senat, prin mai multe amendamente, conține o serie de prevederi importante legate de bolnavii de COVID-19.
Astfel, o persoană asimptomatică, dar depistată pozitiv cu coronavirus, va fi internată obligatoriu în spital timp de 48 de ore. În cazul în care starea sa nu se agravează, poate fi ulterior externată şi izolată la domiciliu încă 12 zile. Pe baza recomandării medicului, Direcţia de Sănătate Publică (DSP) este instituţia care decide dacă o persoană necesită internarea timp de 14 zile sau dacă poate fi izolată la domiciliu.
Dacă DSP hotărăște că o persoană asimptomatică trebuie să rămână în continuare în spital, pentru că reprezintă un pericol sanitar, persoana în cauză poate contesta decizia în instanţă. Judecătorii vor trebui să soluţioneze cauza cu celeritate. De asemenea, o persoană asimptomatică poate opta – pentru mai multă siguranţă – să rămână în spital chiar dacă virusul nu se manifestă agresiv.
O altă prevedere se referă la agravarea stării de sănătate a unor persoane. Dacă starea unei persoane asimptomatice se înrăutăţeşte în decurs de 48 de ore, va rămâne obligatoriu internată în spital până se va vindeca (câte zile va fi necesar).
O persoană izolată la domiciliu se angajează printr-o declaraţie pe proprie răspundere să respecte normele de conduită impuse de DSP. De asemenea, se angajează că are facilităţile locative necesare astfel încât să trăiască separat de restul familiei. În caz contrar, riscă amendă sau chiar dosar penal. Poliţia locală va verifica zilnic respectarea condiţiilor de izolare, iar DSP – starea de sănătate a bolnavului asimptomatic.
În situaţia în care o persoană izolată la domiciliu începe să aibă simptome, va lua legătura cu DSP sau va suna la 112 şi fi internată imediat în spital. În unele cazuri, persoane care au cerut externarea s-au întors peste câteva zile direct la terapie intensivă, din cauza agresivităţii virusului.
Părintele depistat pozitiv, care urmează să fie internat, va decide calea de urmat pentru copil. Copilul poate rămâne acasă, în cazul în care celălalt părinte nu e atins de virus. De asemenea, poate rămâne în grija bunicilor, a rudelor, a prietenilor. Un copil ajunge în grija statului doar în situaţia în care părintele infectat nu are absolut nicio variantă de custodie. Altfel spus, statul intervine doar în situaţia copiilor singuri pe lume.
Carantina se aplică pentru persoanele care se întorc în România din ţările declarate zone roşii. Prima opţiune este carantina la domiciliu, însă cetăţenii pot opta şi pentru carantină în sistem instituţionalizat.
Cum vor fi detaşaţi medicii în focarele de COVID? În primul rând, pe baza de voluntariat. În lipsa acestei opţiuni, ministrul Sănătăţii poate impune detaşarea unui cadru medical pentru o perioadă de maximum 30 de zile. Medicul va primi un spor salarial de 50%, plus diurne, prin urmare va beneficia de o leafă dublă în luna în care va fi detaşat, informează Adevărul.
