Premierul Nicolae Ciucă a spus dacă se va instala sau nu starea de criză în România, după ce șeful DSU, Raed Arafat, a venit cu o astfel de propunere.
Mulți români s-au întrebat, după anularea stării de alertă, dacă vom intra în stare de criză, la propunerea șefului DSU, Raed Arafat. Premierul Nicolae Ciucă a transmis, vineri, 18 martie, ce decizie s-a luat față de o astfel de inițiativă.
Nicolae Ciucă, lămuriri legate de propunerea lui Raed Arafat de introducere a stării de criză la nivel național
Nicolae Ciucă a declarat că ”personal” nu a acceptat proiectul introducerii stării de criză în țară, deoarece la nivelul Guvernului există un pachetul de legi pentru siguranţa naţională, care urmează a fi supus dezbaterii și care conține și un proiect legislativ despre managementul situaţiilor de criză.
”Ministerele de linie au aprobat proiectele de lege şi sunt în analiză la fiecare minister avizator”, a declarat premierul Nicolae Ciucă.
Încă de când a fost supus unei analize a Guvernului, proiectul de lege pentru instalarea stării de criză în teritoriu a fost respins, a mai precizat șeful Executivului.
”Personal, nu l-am acceptat pentru că ştiam că în cadrul acestui pachet de legi pentru apărare există şi un proiect de lege care vizează managementul situaţiilor de criză.
Era vorba despre alte prevederi legale care interferau între legile care sunt deja în momentul de faţă în vigoare şi cele prevăzute în Ordonanţă”, a mai explicat Nicolae Ciucă.
Trecerea trupelor românești sub comandă străină
De asemenea, prim-ministrul a mai oferit detalii și despre posibilitatea ca militarii români să treacă sub comandă străină. Nicolae Ciucă a subliniat că trupele românești ”se găsesc oricum sub comandă operaţională NATO, în anumite situaţii. Această chestiune nu era reflectată în pachetul de legi vechi, pentru că la vremea respectivă nu eram membri NATO”, a mai explicat liderul Guvernului.
Ce înseamnă stare de criză
Starea de criză nu este menționată în Constituția României, dar prevede, ca proiect, ca în cazul unei situații dificile în teritoriu, legate chiar și de război, obligați de îndeplinirea îndatoririlor militare sunt cei activi în serviciul militar, cei în rezervă sau încorporabili, adică bărbații între 20 și 35 de ani, dar și cei între 35 și 63 de ani.
