Azi începe Postul Crăciunului. Tradiții și obiceiuri
Pe 14 noiembrie se lasă sec pentru Postul Crăciunului, Postul Nașterii Domnului. Conform rânduielilor bisericești se lasă sec în seara zilei de 14 noiembrie, însă, când această dată cade miercurea sau vinerea, se lasă sec cu o zi mai înainte. Acest post durează până pe 24 decembrie inclusiv. Tot pe 14 noiembrie, în Biserica Ortodoxă este cinstit Sfântul Apostol Filip.
In calendarul bisericesc, Lasata Secului are doua etape care conduc treptat catre Postul Sfintelor Pasti: Duminica Infricosatoarei Judecati – cand se lasa sec de carne (23 februarie) si Duminica Izgonirii lui Adam din Rai – cand se lasa sec de branza (1 martie), notează doxologia.ro.
Printre cele mai cunoscute tradiții referitoare la această zi a lăsatului de sec și care se păstrează încă în unele localități din Bucovina este spolocania sau polocania (cuvânt provenit din termenul rusesc poloskanije – „a spăla, a curăța”) – denumire dată primei zile dintr-un post mare de peste an (Postul Mare sau cel al Nașterii Domnului). În această zi, vasele în care s-a gătit și s-a mâncat de dulce se curățau și se urcau în podul casei, după care se coborau vesela și tacâmurile speciale pentru perioada de post.
Tot de Lăsata Secului, femeile pun toate oalele din casă cu gura în jos, pentru ca oamenii să fie feriți de boli și de pagube. Oamenii strâng, cu o zi înainte de postul Crăciunului, toate resturile de mâncare și oasele într-o față de masă, iar dimineața primei zile de post le aruncă spre răsărit și rostesc următoarele cuvinte: “Păsările Cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea cu care să fiți îndestulate și de la holdele mele oprite”. Se face acest obicei în speranța că anul viitor păsările nu vor mai strica poamele din ogradă.
Se spune că fetele nemăritate, în postul Crăciunului, este bine să bată pernele pentru a-și găsi ursitul mai repede și pentru a-și îmblânzi soarta. În postul Crăciunului este interzisă beția.
Se spune că dacă vremea este bună pe toată durata postului și nu e prea frig, atunci primăvara care va veni va fi una ploioasă. Pe 29 noiembrie, în ajun de Sfântul Andrei, se spune că se ung ușile și ferestrele cu usturoi împotriva strigoilor. De asemenea, nu se dă cu mătura de teama lupilor. În ziua de Sf. Andrei, de 30 noiembrie, nu se împrumută din casă, nu se pronunță numele lupului, iar fetele fac vrăji de dragoste. În această zi se pune în apă o crenguță de măr, iar dacă înflorește până de Sfântul Vasile, atunci anul viitor va fi unul roditor. Pe 20 decembrie, de Ignat, nu se spală haine până după Bobotează și nu se mai toarce.
